buy flibanserin (flibanserin) 100 mg from canada is it safe to buy colospa (135 mg) online discount orlistat 120 mg, 60 mg buy generic janumet allegra (fexofenadine) 30 mg buy usa

Vedetele vindecarii: Acizii grasi omega-3

Se tot vorbește despre proprietățile benefice ale grăsimilor nesaturate, îndeosebi ale acizilor grași omega-3 din pește. Ne propunem aici să vorbim pe larg despre cel mai mare folos pe care ni-l aduce consumul de omega-3 – și, fără îndoială, pasul cel mai important în înțelegerea modului în care alimentația ne afectează sănătatea.

Unul dintre lucrurile cel mai greu de înțeles este că aproape jumătate din infarcte se produc la oamenii care au niveluri normale ale colesterolului. Cardiologii cred astăzi că explicația acestui mister e legată în mare parte de inflamare. Aceasta a ajuns să fie considerată un factor principal în instalarea aproape a tuturor bolilor cronice, de la cele cardiace la diabet zaharat și cancer. Iar combaterea ei, după cum s-a dovedit, e tocmai punctul tare al acizilor grași omega-3. Inflamarea joacă un rol util, uneori vital, când acționează așa cum a intenționat natura — ajutând o rană să se vindece. În lipsa ei, o tăietură minoră la un deget ar putea fi fatală. Orice tip de traumatism, de la un genunchi julit la limba arsă de cafeaua fierbinte, declanșează un lanț de evenimente menite să limiteze trauma. Mai întâi, organismul sporește circulația sanguină în zona afectată, furnizând leucocite care încep să elimine celulele moarte și eventualele bacterii, pentru a preveni infectarea. Alte proteine sosesc la locul vătămat și formează o barieră care nu lasă microbii și alte organisme dăunătoare să se răspândească în țesutul învecinat. Pielea inflamată e caldă la atingere, fiindcă organismul accelerează metabolismul în țesutul vătămat pentru a grăbi vindecarea. Chiar și durerea și edemul care însoțesc inflamarea sunt benefice, fiindcă vă obligă să protejați zona afectată, ceea ce permite celulelor să se refacă.
Inflamarea are însă mai multe aspecte decât credeau cei mai mulți dintre noi — ba chiar și majoritatea experților. Cardiologii au ajuns la concluzia că adeseori infarctul e produs de inflamare, care face plăcile de aterom să se rupă și să formeze cheaguri de sânge. Concentrația mare în sânge a substanțelor chimice care provoacă inflamarea mărește de patru ori riscul atacului de cord.
Devine, de asemenea, din ce în ce mai limpede că ținerea inflamării sub control cu ajutorul acizilor grași omega-3 poate reduce riscul atacului de cord și atenua gravitatea simptomelor unor afecțiuni comune precum artrita reumatoidă, ba chiar oferi protecție împotriva unor boli diverse și complicate precum diabetul zaharat și cancerul.

Un caz de „Incalzire globala”
Când inflamarea e de scurtă durată ea nu pune probleme, dar din cauza stilului de viață modern, care include alimentele nesănătoase pe care atâția dintre noi le mănâncă și deseori excesul de greutate, organismele noastre trăiesc într-o stare de inflamație cronică — un fel de „încălzire globală“ a corpului, am putea spune. Pentru tot mai mulți cercetători din diferite domenii, ea este un flagel tăcut care provoacă îmbătrânirea prematură și boala. Încep să apară dovezi științifice care sugerează că inflamația este agentul de legătură între boli care, aparent, nu au nimic în comun. De pildă, un studiu întreprins la Universitatea Cornwell a descoperit că bolnavii de artrită reumatoidă erau supuși unui risc triplu de a dezvolta primele semne ale bolii cardiace. La un risc neobișnuit de mare de infarct sunt expuse și persoanele cu lupus, inclusiv forma cea mai obișnuită, lupus eritematos sistemic, și cele cu psoriazis, o tulburare inflamatoare a pielii.
Inflamația cronică e tăcută; nu o simțiți așa cum simțiți durerea la un deget la care v-ați lovit, dar asta nu înseamnă că se poate ascunde. Majoritatea tipurilor de inflamație lasă o urmă în forma unui marker denumit proteina C-reactivă (CRP), al cărei nivel poate fi măsurat printr-o analiză simplă a sângelui. Unii medici utilizează testul CRP pentru a hotărî cât de agresiv trebuie să-i trateze pe cei predispuși din alte cauze, precum nivelul ridicat al colesterolului și obezitatea, la infarct și atac cerebral.

Combaterea inflamarii
Dacă inflamarea este atât de nocivă, de ce n-am controla-o luând o tabletă sau două de paracetamol în fiecare zi? Paracetamolul, ibuprofenul și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv aspirina, își au locul în orice dulăpior cu medicamente; nimic nu le întrece când este vorba de ameliorarea unei dureri de cap ocazionale sau a febrei musculare survenite după un efort fizic prea intens sau un traumatism minor. Dar utilizarea lor prea frecventă poate conduce la apariția de probleme gastrointestinale — sau chiar mai rău. Știți, probabil, că unele medicamente eliberabile cu prescripție medicală utilizate pentru tratarea durerii și a inflamării au fost asociate cu probleme cardiace. Potrivit unor studii recente, chiar și AINS eliberabile fără rețetă — de pildă ibuprofenul — pot spori riscul atacului de cord, mai ales la persoanele care au deja afecțiuni cardiovasculare. Sună destul de îngrijorător, dar nu uitați că periculos este doar abuzul și, din fericire, puteți combate inflamarea și posibilele ei efecte distrugătoare mâncând mai mult pește gras și alte alimente bogate în acizi grași omega-3, antiinflamatoarele naturale. Cercetătorii au început să bănuiască proprietățile deosebite ale acestora când au observat că oamenii care mănâncă mult pește se îmbolnăvesc rareori de inimă. Cercetarea inițială a vizat eschimoșii, care la acea vreme mâncau aproape exclusiv carne de focă și de balenă. S-a mai descoperit însă că acești locuitori arctici rareori contractau și alte boli, între care astmul, psoriazisul și artrita reumatoidă. Firul de legătură între toate acestea este inflamarea scăpată de sub control. Cercetătorii au arătat că acizii grași omega-3 par a preveni inflamarea în mai multe feluri: împiedică organismul să utilizeze alți acizi grași necesari pentru a crea prostaglandine și alți compuși asemănători hormonilor care provoacă inflamare și blochează și reduc numărul de leucocite ostile pe care le trimite sistemul imunitar în zonele inflamate ale corpului. Includerea în alimentație a unor cantități mai mari de acizi grași omega-3 ar putea fi, așadar, secretul prevenirii multor afecțiuni comune.

Bolile cardiace
O idee ce părea bizară până de curând este azi larg acceptată: medicii cred că nivelurile constant joase ale inflamării creează un mediu instabil în artere, care favorizează spargerea acumulărilor de colesterol și a altor depuneri și formarea de cheaguri. Totuși, într-un studiu, femeile care au mâncat cantitățile cele mai mari de pește, semințe de in și alte alimente bogate în omega-3 au prezentat un nivel al inflamării arteriale (indicat de nivelurile CRP) cu 29% mai mic decât cele care au consumat mai puține alimente de acest fel — reducând nivelul trigliceridelor și stabilizând ritmul cardiac, de exemplu.

Cancerul
Mulți oncologi cred astăzi că inflamarea excesivă provoacă sau accelerează dezvoltarea multor tipuri de cancer. Potrivit unei teorii, inflamarea mărește rata de reînnoire a celulelor, deci și șansele apariției de celule defecte, conducând la o dezvoltare celulară necontrolată, care produce tumori maligne. În unele cazuri, inflamația persistentă provocată de infecții comune poate duce la mărirea riscului de cancer. De exemplu, se știe că unele tipuri de virus papiloma uman pot cauza cancer cervical, în timp ce cancerul stomacal îi lovește mai ales pe oamenii care au fost infectați cu Helicobacter pylori, bacteria care provoacă ulcerul. Corelații s-au făcut și între alte surse de inflamație cronică și tumorile maligne. Persoanele afectate de boala inflamatoare a intestinului, de pildă, sunt expuse unui risc extrem de mare de dezvoltare a cancerului de colon.
Cercetătorii se străduiesc să afle dacă reducerea inflamării prin consumarea mai multor acizi omega-3 ajută la prevenirea cancerului. S-a observat că la animalele de laborator dozele mari de untură de pește împiedică formarea de tumori la colon, din câte se pare prin contracararea inflamării. Un studiu efectuat pe aproape 48 000 de bărbați a arătat că riscul cancerului de prostată a fost înjumătățit prin consumarea a 3 porții de pește pe săptămână; un alt studiu a relevat că incidența bolii a fost dublă sau triplă în rândul celor care nu au mâncat deloc pește.

Astmul
Incidența astmului crește constant, și unii medici cred că o parte din vină o poartă alimentația. Șuieratul și gâfâitul care însoțesc o criză de astm apar când tuburile bronhice se inflamează. Inflamarea provoacă îngustarea căilor respiratorii, ceea ce produce simptome de asfixiere.
Recent, unii cercetători au avansat ipoteza că vinovații ar putea fi acizii grași omega-6 din multe tipuri de uleiuri pentru gătit și alimente de origine animală, consumate în cantități excesive. Organismul utilizează acizii omega-6 pentru a produce substanțele chimice care provoacă inflamarea. Cum acizii grași omega-3 reduc inflamarea, mărirea aportului de untură de pește și consumarea de mai puține alimente care conțin omega-6 pot preveni atacurile de astm, cel puțin în teorie. Un studiu întreprins la Universitatea din Sydney a arătat că riscul de astm a fost cu 75%mai mic la copiii care au consumat în mod regulat pește gras. Un alt studiu, efectuat în Olanda, a constatat o reducere cu 50%a incidenței astmului la copiii care au avut cel mai mare aport de pește și cereale integrale.

Diabetul zaharat
Majoritatea oamenilor cu diabet zaharat de tip II sunt supraponderali. Celulele grase produc substanțe chimice care contribuie la dezvoltarea rezistenței la insulină, însemnul bolii. Totodată, produc proteine care provoacă inflamare. Mai multe studii ample, la care au participat, în total, peste 50 000 de persoane, au arătat că femeile cu niveluri înalte de inflamație cronică sunt supuse unui risc de patru ori mai mare de a dezvolta diabet de tip II.
Oamenii de știință nu știu exact de ce, dar se crede că substanțele chimice inflamatoare pot afecta acțiunea insulinei, provocând creșterea glicemiei. Nu poate fi o coincidență că persoanele care mănâncă regulat pește gras prezintă rate neobișnuit de mici ale diabetului zaharat de tip II.

Batalia cu bolile autoimune

Untura de pește poate contribui și la ameliorarea simptomelor unor tulburări autoimune, ca artrita reumatoidă. Acestea sunt boli în care sistemul imunitar ia în mod greșit drept inamic un organ sau alt țesut (tiroida sau articulația genunchiului, de pildă), care este perfect sănătos; el semnalează substanțelor chimice inflamatoare să atace partea sănătoasă respectivă, rezultând inflamarea. Printre tulburările autoimune se numără multe afecțiuni comune, ca diabetul zaharat de tip I (acesta apare când sistemul imunitar distruge din greșeală celulele beta producătoare de insulină din pancreas) și bolile tiroidiene. În cazul lupusului, organismul atacă tendoanele, cartilajele și alte țesuturi conjunctive.
Consumarea mai multor acizi grași omega-3 nu va preveni neapărat toate aceste boli, dar poate ajuta la ameliorarea simptomelor lor în unele cazuri. Mâncați pește la cină său presărați semințe de in pe cereale la micul dejun, oferindu-vă o doză de medicamente naturale pentru alinarea durerii. Cercetarea rolului acizilor grași omega-3 în tratarea tulburărilor autoimune s-a concentrat asupra suplimentelor cu untură de pește, care par să se dovedească utile în tratarea a două dintre acestea.

Artrita reumatoidă
Începând din anii 1990, un număr impresionant de studii, printre care unul realizat de Royal Adelaide Hospital, Australia, arată că untura de pește previne și tratează artrita reumatoidă (AR). Spre deosebire de mai obișnuita osteoartrită, AR se instalează atunci când sistemul imunitar atacă articulațiile degetelor, ale încheieturilor și ale altor părți ale corpului, făcându-le să devină umflate, dureroase și greu de utilizat. Suferinzii de AR recurg adeseori la medicamente ca aspirina, ibuprofenul și alte AINS pentru a ameliora durerea și rigiditatea. Consumul de pește gras, micșorându-vă riscul de a face infarct, vă face și mai puțin predispus la AR. Cu doar 2 porții de pește pe săptămână, puteți reduce riscul dezvoltării acestor boli cardiovasculare la jumătate, potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Washington. S-au întreprins cel puțin 18 studii formale în care s-au administrat suplimente cu untură de pește (circa 3,5 g pe zi în medie) persoanelor afectate de AR. Celor mai multe li s-au ameliorat simptomele. Într-un studiu, bolnavii care au luat suplimente cu omega-3 (untură de pește) au raportat reducerea rigidității matinale, a durerii și a sensibilității articulațiilor după șase luni, iar mulți au putut renunța la AINS. Persoanele dintr-un grup de control care au luat capsule cu ulei de porumb nu au observat îmbunătățiri.

Boala inflamatoare a intestinului (BII)
Inflamarea persistentă provoacă o serie de afecțiuni gastrointestinale comune. Printre așa-numitele boli inflamatorii ale intestinului se numără boala Crohn și colita ulcerativă. Boala Crohn poate produce inflamație oriunde în tractul gastrointestinal, adesea afectând intestinul subțire și provocând dureri abdominale, febră, diaree și oboseală. Colita ulcerativă afectează colonul și rectul, provocând dureri, diaree cu sânge și scaune frecvente; netratată, inflamarea pe termen lung asociată cu colita poate spori riscul cancerului de colon.
Unii bolnavi de BII au nevoie de antiinflamatoare puternice, cunoscute sub denumirea de corticosteroizi, care pot preveni sau trata episoadele acute, dar pot avea și efecte secundare nedorite. Dacă adăugarea câtorva porții de pește în meniul săptămânal nu garantează ameliorarea simptomelor, poate că este nevoie de suplimente cu untură de pește. Într-un studiu, cercetătorii italieni au administrat unui grup de persoane afectate de boala Crohn, dar intrate în remisie 2,7 g de acizi grași omega-3 în suplimente cu untură de pește. Membrilor unui grup similar li s-a administrat un placebo. După un an, numărul bolnavilor aflați încă în remisie a fost dublu în grupul celor care au luat doze mari de omega-3. Și alte câteva studii care au vizat untura de pește și boala Crohn oferă speranțe, deși nu toate rezultatele au fost mulțumitoare. Perspectivele nu sunt la fel de clare pentru colita ulcerativă, dar se pare că merită să vă măriți aportul de acizi grași omega-3. O serie de studii arată că în cazul colitei ulcerative moderate sau grave s-ar putea reduce dozele de medicamente corticosteroide dacă alimentația ar fi suplimentată cu untură de pește. Într-un studiu restrâns, aproape trei sferturi dintre subiecții care au luat zilnic 4,2 g de omega-3 sub formă de untură de pește au putut reduce sau elimina medicația.

Pestele

• Uleiurile din pește sunt din ce în ce mai apreciate în tratarea afecțiunilor care implică inflamare.
• Grăsimile alimentare benefice sunt unul din motivele ratei reduse a diabetului zaharat de tip II la oamenii care mănâncă mult pește.
• DHA, un acid gras omega-3, reduce riscul demenț ei. Altul, EPA, ameliorează afecțiunile pielii.
• La aceeași greutate, somonul conține o pătrime din conținutul de grăsimi saturate al multor tipuri de carne.
• Peștele gras conține cam aceeași cantitate de proteine găsită în carne, și furnizează fier și vitamina B12, importante pentru energie.

Cum sa alegeti pestele si fructele de mare

În ultimii ani, îngrijorarea legată de toxicitate a amenințat să strice reputația de aliment sănătos a peștelui. Peștele este una dintre cele mai bune surse naturale de acizi grași omega-3, dar unele varietăți conțin mercur și alte toxine în concentrații mari. Merită într-adevăr riscul?
Da, spun mulți experți de renume în domeniul sănătății. În 2006, Journal of the American Medical Association (JAMA) a publicat un raport privitor la siguranța peștelui. Studiul JAMA a stabilit că prin consumarea a 1-2 porții de pește pe săptămână se reduc pericolul unui atac de cord fatal cu 36% și riscul general de deces cu 17%. Autorii afirmă sec că „foloasele consumului de pește întrec potențialele riscuri“. Noi vă încurajăm să mâncați mult pește gras precum somonul, sardelele și păstrăvul, întrucât aceste soiuri sunt bogate în acizi grași omega-3, dar vă recomandăm să includeți și alte varietăți în regimul alimentar, așa cum ați face cu fructele și legumele.
Iată câteva sfaturi:
• Oricine poate mânca fără riscuri 2 sau 3 porții pe săptămână din majoritatea tipurilor de pește vândute în România.
• Pentru copiii sub 12 ani și femeile care pot avea copii: evitați speciile de pește care au concentrații mari de mercur (v. mai jos); limitați consumul la 1 porție de 150 g la două săptămâni, fără a mai consuma alt pește în cele două săptămâni.
• Pentru toți ceilalți adulți: limitați consumul de pește care conține mercur în concentrații mari (v. mai jos) la 1 porție de 150 g pe săptămână, fără a consuma alt pește în săptămâna respectivă. Alte indicații pentru alegerea peștelui:
• Alegeți specii cu concentrații mari în acizi grași omega-3. Primele zece de pe lista acestora sunt somonul, heringul, anșoa, păstrăvul, sardelele, peștele-spadă, chefalul, țiparul, tonul la conservă și baramundi.
• Limitați sau evitați peștele cu conținut ridicat de mercur. În această categorie intră speciile mari sau care trăiesc foarte mult și consumă cantități mari din alte specii de pește: tonul, peștele-spadă, rechinul, pionul-roșu (Hoplostethus atlanticus) și siluriformele. Alte specii care de asemenea au concentrații mari de mercur sunt rechinul, peștele-spadă și scrumbia.

Seminte de in in loc de peste?
Dacă vreți să profitați de acțiunea benefică a acizilor grași omega-3 și vi se pare mult mai la îndemână să luați o tabletă, suplimentele cu untură de pește par a fi soluția. Dar multă lume nu suportă efectele secundare, precum mirosul de pește în respirație, piele și chiar urină. Congelarea capsulelor sau schimbarea mărcii poate fi de folos, dar altă strategie pare și mai atrăgătoare: încercați suplimentele cu ulei din semințe de in. Acestea conțin acid alfa-linolenic (ALA), pe care organismul îl poate transforma în cei mai importanți acizi grași omega-3, EPA și DHA. Din păcate, transformarea nu este foarte eficientă. Se crede că doar o mică parte din ALA pe care îl consumați se transformă în EPA, iar cantitatea transformată în DHA este și mai mică.
Dacă numeroase studii sugerează că suplimentele cu untură de pește reduc riscul atacului de cord, dovezile în sprijinul utilizării suplimentelor ALA sunt mult mai puțin convingătoare. Totuși, semințele de in sunt în mod cert mai bune decât nimic. Un studiu recent a indicat că femeile care mănâncă frecvent alimente care conțin ALA își reduc riscul de a muri de infarct cu 40%. Heart Foundation recomandă un aport de cel puțin 2 g de ALA pe zi, obținut prin includerea în meniu a numeroase alimente bogate în ALA, precum semințele de in și uleiul din semințe de in, nuci, ulei de canola și tofu.


Leave Comment

author
By Alex
Comentarii recente
    Top Postari

    © 2018 Tarsago Media Group