Intr-o alimentatie sanatoasa, desfatarea e un atu

Mâncatul ar trebui să fie mai mult decât ingerarea hranei și „facerea plinului“ corpului cu substanțe nutritive. Mâncatul poate să fie și o experiență senzorială. Cine apreciază desfătarea este mai atent la ce mănâncă și cum mănâncă. Iar asta înseamnă o calitate mai bună a vieții și mai multă sănătate.

De cele mai multe ori, în viața cotidiană nu e timp de desfătare. Se mănâncă în grabă și pe cât posibil în picioare. La orice colț există un fast-food sau un snack-bar. Așa că se pierde ușor socoteala caloriilor ingerate, mai ales pentru că preparatele de la fast-food conțin deseori multe grăsimi și glucide. Restul îl realizează mâncatul la televizor sau citind, care distrag atenția de la hrană. Astfel putem continua să mâncăm, deși ne-am săturat de mult timp. De aceea, faceți-vă timp pentru mesele zilnice. Nu mâncați orice, ci ceva bun, și bucurați-vă de asta. În curând veți descoperi că arta de a savura mesele contribuie substanțial la calitatea vieții.
În plus, mâncați încet și mestecați cât mai mult fiecare îmbucătură. Aceasta stimulează secretarea salivei și este benefică pentru digestie, căci primele enzime încep să acționeze încă din gură. Mai mult, savurați mai intens fiecare ingredient din mâncare.
Merită să pregătiți masa și doar pentru sine, nu numai ca să vă prezentați în fața celorlalți când aveți oaspeți sau mâncați în familie. Aveți în vedere diversificarea meniurilor și nu reîncălziți la nesfârșit același fel de mâncare. Mai degrabă, congelați ce a rămas, sau gătiți mai puțin și permiteți-vă în fiecare zi astfel o nouă experiență gustativă.

Poate fi mâncatul un păcat?
Vă mustră conștiința dacă din când în când mai săriți peste cal la masă?  N-ar trebui! Oricât ați fi de preocupați de alimentația sănătoasă, important este să savurați conștient mesele. Gătiți cu dragoste și mâncați cu pasiune. Consumul exagerat de calorii vă strică plăcerea de a mânca – pe cât posibil abțineți-vă să ciuguliți între mese și de la caloriile nefolositoare din băuturile îndulcite. Și în schimb savurați gustoasa friptură duminicală.

Implicați toate simțurile
Creați-vă o atmosferă plăcută. Întindeți masa și aranjați decorativ mâncarea în farfurii.  Piure de cartofi auriu, sos de friptură închis la culoare, varză roșie și un platou cu salată verde crocantă: culoarea face poftă! Și apoi, când aburul fripturii urcă până la nas, cui nu-i lasă gura apă? Cel puțin în jur de 2000 de papile gustative de pe limbă sunt asigurarea că putem să deosebim cele patru gusturi fundamentale (dulce, acru, sărat și amar). Dar, fiindcă se adaugă și 30 de milioane de celule olfactive, putem să simțim și gustul usturoiului.
Tocmai în cazul gustului devine deosebit de evident cât de strânsă este cooperarea dintre simțuri pentru a garanta desfătarea totală adusă de alimentație.
Simțul gustului se poate manifesta pe deplin doar dacă simțul mirosului este intact. Căci, în realitate, percepem în jur de 90% din gust prin nas. Cine are nasul înfundat poate să confirme imediat acest lucru.

La bătrânețe percepem altfel gusturile și mirosurile
Performanțele organelor de simț încep să scadă încă de la 25 de ani. Dar acest lucru se observă de cele mai multe ori de-abia la o vârstă înaintată. Vederea slăbește și, deoarece funcționalitatea receptorilor din gură și din nas scade, mirosul și gustul slăbesc și ele. Treceți atunci la sortimente de legume colorate cu gust puternic, ca feniculul și broccoli și folosiți mai intens ierburi și condimente aromate ca scorțișoara sau cuișoarele. Astfel, stimulați sucurile gastrice și oferiți și vârstnicilor o experiență gustativă. Cel mai mult se menține percepția gustului dulce. Acesta este motivul pentru care cele care le aduc cea mai mare desfătare în alimentație bătrânilor sunt dulciurile.

Ceilalți să gătească pentru ei
Astăzi ni se face mai ușoară sarcina preparării mâncării. Cine dorește, poate să cumpere semipreparate. Aceste produse, numite în engleză „convenience foods“ (convenience = comoditate), se prepară rapid atunci când nu avem timp sau chef să gătim. Totuși, n-ar trebui să recurgeți la ele cu regularitate dacă vă preocupă o alimentație sănătoasă. De obicei, semipreparatele sunt îmbogățite cu potențatori de gust, arome și coloranți și cantități mari de sare.
În locul importantelor vitamine, minerale și fibre, ele furnizează în principal „calorii goale“ și grăsimi de proastă calitate, chiar dacă aduc un grad important de desfătare. De aceea, completați aceste feluri de mâncare cu o porție suplimentară de salată sau de legume. Nu alegeți numai preparate cu carne, ci și cu pește, sau, atunci când vă alegeți singur garniturile, luați orez nedecorticat sau paste din făină integrală.

Produsele congelate sunt deseori mai bune
Simple și bune: așa pot fi apreciate în mare produsele congelate. Căci fructele și legumele conțin mulți micronutrienți doar dacă sunt proaspăt culese și consumate imediat. Prin transport, depozitare și preparare se pierd vitamine valoroase. Chiar și în frigider, spanacul își pierde în decurs de două zile în jur de o treime din conținutul de vitamine. Datorită prelucrării ulterioare rapide, produsele congelate conțin deseori mai multe vitamine – deci puteți să le cumpărați cu încredere. Înăbușiți sau fierbeți în supă legumele congelate și îmbunătățiți-le cu verdețuri. Puteți să amestecați fructele congelate cu iaurt sau lapte, obținând astfel băuturi răcoritoare minunate.

Atenție la scrisul mic!
Pe fructele, legumele și salata de la piață și pe antricoatele bine tranșate de la măcelărie nu găsiți indicații tipărite cu litere mici pe care să le studiați – este și acesta un avantaj al bucătăriei clasice. Cu totul altfel stau lucrurile cu produsele gata preparate. Aici, lista ingredientelor este de multe ori lungă, și cunoscătorii pot să deducă din ea câte ceva.

Cel mai important e primul pe listă
Pe eticheta de pe spatele ambalajului este o listă cu tot ce conține produsul – și anume în ordinea cantităților. Deci, dacă pe primul loc scrie „glucide“, atunci produsul conține în primul rând glucide.
Și totuși, există alimente compuse aproape numai din glucide fără ca acest lucru să fie evident de la prima vedere. Căci glucidele se ascund sub diverse denumiri ca glucoză, fructoză, galactoză, zaharoză, lactoză, maltoză, izomaltoză și dextroză, care sunt denumiri chimice pentru diverse glucide. De asemenea, sirop de glucoză, sirop de sfeclă de zahăr, sirop de malț și „îndulcitori din fructe“ sunt glucide pure. La următoarele cumpărături, citiți cu atenție lista de ingrediente și veți constata că glucidele se găsesc chiar și în alimente despre care n-ați fi bănuit, ca mezeluri, muștar și sosuri de salată.
Pe de altă parte, citiți cu atenție la ce se referă cifrele: 100 g la ambalaj sau la o porție și lămuriți-vă cât veți ingera la o masă.

Mai bine fără aditivi
Aditivii se adaugă în alimente ca să le facă mai durabile, să le garanteze un aspect plăcut sau ca să le păstreze aroma și gustul. În principiu, cu cât un aliment este prelucrat mai mult, cu atât conține mai mulți aditivi. În cazul produselor „bio“ lucrurile stau altfel, pentru că aici sunt permiși mai puțini aditivi.
Chiar și cine nu suferă de alergii ar trebui să evite substanțele artificiale ori de câte ori este posibil. Fiindcă până în prezent nu s-a demonstrat suficient ce efecte au acestea asupra organismului și a metabolismului. Citiți eticheta de pe spatele ambalajelor – cu cât sunt mai multe numere cu E, cu atât sunt mai mulți aditivi.
Aditivii sunt împărțiți în diverse grupe corespunzător efectului lor și este obligatoriu să apară în listele cu ingrediente.
Coloranții au rolul de a face alimentele mai colorate și mai atractive. Există și coloranți naturali, dar majoritatea sunt produși sintetic. Coloranții artificiali, ca de exemplu colorantul azoic E102 (galben citron), care colorează sucurile, praful de puding, muștarul și siropurile, pot să provoace alergii.
Potențatorii de gust sunt substanțe care intensifică gustul și mirosul proprii alimentelor. Cel mai cunoscut este glutamatul (E620), care este întrebuințat și în bucătăria asiatică. Deoarece în producția de semipreparate se pierde frecvent o parte din gustul original, ceea ce rămâne este intensificat cu ajutorul potențatorilor. Ar trebui să vă abțineți și de la potențatorii de gust, căci în timp vă obișnuiți cu gustul nenatural de puternic și aceasta reduce simțul gustului.
Conservanții inhibă creșterea bacteriilor, drojdiilor și mucegaiurilor, prelungind astfel durabilitatea alimentelor. Sunt cunoscuți acidul sorbic (E200) pentru marmelade sau acidul benzoic (E210) pentru conserve de legume și de fructe precum și pentru marinate.
Aromatizanții dau alimentelor o aromă caracteristică. Aromele naturale sunt produse din substanțe de bază naturale, vegetale sau animale – și întotdeauna din alimentele precizate – deci aroma de portocale este extrasă din coaja portocalelor. Aromele identic naturale, ca vanilina, sunt produse sintetic, dar din punct de vedere chimic corespund unei substanțe aromatice naturale. Aromele artificiale sunt sintetizate pur chimic.

Ce se ascunde sub E-uri?
E-urile desemnează aditivii alimentari. Fiecare număr de trei cifre este atribuit unei anumite substanțe. Cele mai importante categorii sunt:
• E100 – E199: coloranți
• E200 – E299: conservanți
• E300 – E399: antioxidanți și regulatori de aciditate
• E400 – E499: emulgatori, stabilizatori, îngroșători și gelificatori
• E600 – E699: potențatori de gust

Alimente cu efect curativ
De ceva vreme, alimentele sunt îmbogățite suplimentar cu vitamine, substanțe minerale, acizi grași nesaturați sau culturi de bacterii. Aceste alimente „funcționale“ (functional food) ar trebui să fie mai sănătoase decât cele neîmbogățite și să îmbunătățească sănătatea, respectiv să reducă riscul de îmbolnăvire. Dar oare așa este? Deseori lipsesc studiile științifice. Sau, conținutul de substanțe nutritive și active este atât de redus, încât de-abia poate fi măsurat. Uneori publicitatea se joacă doar cu denumiri fanteziste.
Printre cele mai cunoscute produse „funcționale“ se numără iaurturile sau laptele de băut cărora li s-au adăugat bacterii lactice și bifide speciale. Acestea ar trebui să stimuleze activitatea bacteriilor intestinale și să întărească sistemul imunitar. Încă nu există date demne de încredere despre cât trebuie să se consume zilnic în vederea unei alimentații sănătoase, pentru a obține avantaje durabile. Creșterea normală a bacteriilor lactice în intestin poate fi sprijinită și de iaurtul natural, varietăți de lapte acru ca laptele prins sau laptele bătut sau chiar varza acră.


Adaugă un comentariu

© 2018 Tarsago Media Group