Artrita – Metode de prevenire si tratament

Artrita este o boală care creează limitări severe. Sigur ați văzut oameni care șchiopătează din cauza șoldurilor sau a genunchilor infirmi ori care se chinuie să-și întindă untul pe pâine cu degetele țepene și dureroase. Dar osteoartrita – uzarea cartilajului dintre articulații, al cărui rol este să absoarbă șocurile – nu este inevitabilă. La apariția ei contribuie mulți factori, de la moștenirea genetică la leziuni ale articulațiilor și la modificări legate de vârstă ale enzimelor ce protejează cartilajele. Există însă dovezi că strategiile simple prezentate mai jos pot reduce considerabil riscul de artrită.

Strategii preventive esențiale

Slăbiți. Aveți prea multă grăsime în jurul mijlocului, pe șolduri sau pe spate? Iată încă un motiv pentru a slăbi: articulaț iile vor fi supuse la o presiune mai mică și, ca urmare, riscul de artrită va scădea. Cercetătorii australieni afirmă că riscul de osteoartrită crește cu 36% pentru fiecare 5,5 kg peste greutatea sănătoasă. Pe de altă parte, doar o jumătate de kilogram în minus înseamnă cu 2 kg mai puțin pentru genunchi. Dacă sunteți obez și slăbiți 5,5 kg, riscul de a face artrită în următorii 10 ani scade cu 50% – un procent uluitor.
Scăderea în greutate nu e benefică doar pentru genunchi, ci și pentru șolduri. Cercetătorii au descoperit că femeile cu o greutate mare au un risc de două ori mai ridicat de a avea nevoie de o operație de protezare a șoldului.

Exersați cel puțin o oră pe săptămână. Artrita a constituit multă vreme un mister pentru medici și cercetători. Până de curând, aceștia credeau că activitatea fizică îndelungată predispune la boală, deoarece studiile au demonstrat existența unui risc mai mare de probleme articulare la sportivii care îmbătrâneau. În prezent cercetătorii afirmă că problema o constituie leziunile articulațiilor și nu exercițiile în sine. De fapt, apar tot mai multe dovezi că exercițiile fizice au un rol preventiv deoarece măresc masa musculară ce protejează articulațiile.
Într-un studiu australian asupra unor femei de vârstă mijlocie și înaintată, cele care exersau 2,5 ore pe săptămână aveau un risc cu 40% mai mic de a se îmbolnăvi de artrită. O singură oră de activitate fizică pe săptămână reduce riscul cu 30%. Foarte bune sunt și exercițiile de `ntindere. Faceți exerciții de forță. Fortificarea mușchilor prin exerciții de rezistență (cu gantere ușoare, benzi elastice sau aparate de la sală ori exerciții la domiciliu în care se folosește ca rezistență propria greutate, precum genuflexiunile) protejează articulațiile. Într-un studiu, femeile cu mușchi ai coapselor mai puternici aveau un risc cu 55% mai mic de artrită a genunchilor și un risc cu 64% mai mic de artrită a șoldurilor decât femeile cu mușchii slăbiți.
Fortificarea mușchilor este utilă și dacă aveți deja artrită. La testarea unui program de forță ușor, efectuat la domiciliu, destinat bărbaților și femeilor vârstnice cu osteoartrită a genunchiului moderată până la severă, rezultatele au fost surprinzătoare și plăcute pentru participanți. După 16 săptă- mâni, durerile scăzuseră cu 36%, iar gradul de infirmitate, cu 38%.
De asemenea, experții afirmă că exercițiile ușoare de forță pot reduce durerea și infirmitatea cauzate de artrita reumatoidă, care se instalează atunci când sistemul imunitar atacă țesuturile ce protejează oasele. Într-un studiu din Finlanda, persoanele cu artrită reumatoidă ușoară care au urmat timp de doi ani un program de forță la domiciliu au constatat că durerea scăzuse cu 67%, iar infirmitatea cu 50%.

Alte metode preventive

Nu fumați. Conform unui studiu de la Harvard la care au participat 121 700 de asistente medicale, cele care fumau aveau un risc cu 30% mai mare de a se îmbolnăvi de artrită reumatoidă. Într-un alt studiu la care au participat 30 000 de femei, fumatul a dublat riscul de îmbolnăvire. Fumul de țigară poate cauza schimbări ale sistemului imunitar care afectează articulațiile. Vestea bună: în cazul femeilor care au renunțat la fumat, riscul nu a crescut după 10 ani.

Consumați mai multă vitamina D. Deficitul de vitamina D poate afecta articulațiile. Vitamina D, produsă de piele când e expusă la lumina soarelui, menține sănătatea sistemului imunitar și protejează articulațiile împotriva uzurii, prin fortificarea oaselor din vecinătate. Într-un studiu asupra unor bărbați și femei cu semne de osteoartrită a genunchilor, cei care au ingerat cantități mai mari decât media de vitamina D, din alimente și suplimente, după opt ani, erau într-o formă mai bună decât cei ce nu luaseră suplimente.
Vitamina D poate să vă protejeze și împotriva artritei reumatoide. Când cercetătorii de la universitatea din Iowa au urmărit timp de 11 ani 29 368 de femei cu vârste între 55 și 69 de ani, au descoperit că femeile care ingerau mai puțin de 200 UI de vitamina D pe zi, din alimente sau suplimente, erau cu 33% mai predispuse la boală.
US Institute of Medicine recomandă 400 UI de vitamina D persoanelor între 50 și 70 de ani și 600 UI după 70 de ani, deși mulți experți susțin creșterea dozei recomandate, iar unii recomandă chiar 1 000 UI pe zi. Doza zilnică maximă care nu provoacă probleme este de 2 000 UI.
Pentru a consuma doza recomandată, aveți nevoie de un supliment. În afară de cazul în care mâncați zilnic pește gras, precum somon sau macrou (100 de grame conțin circa 350 UI de vitamina D), e foarte greu să vă asigurați un aport suficient doar din alimente. (Un pahar de lapte degresat – o altă sursă bună de vitamina D – conține doar 98 UI.) Deși organismul produce vitamina D sub acțiunea razelor solare, dacă nu vă vedeți umbra, lumina nu e destul de puternică. În plus, după vârsta de 50 de ani, capacitatea corpului de a fabrica vitamina D prin expunerea la soare scade.
Pentru a afla cum stați cu vitamina D, faceți-vă o analiză de sânge la sfârșitul iernii, când nivelul ei este în redus.

Mâncați alimente viu colorate. Alimentele de culoare roșie, portocalie, verde sau albastră sunt bogate în antioxidanți, compuși care neutralizează radicalii liberi – molecule ce împiedică refacerea cartilajelor. Fructele dulci și zemoase de mango, piersicile, portocalele și pepenele verde abundă în betacriptoxantină; acest antioxidant cu nume dificil de pronunț at face parte dintr-o pereche de compuși care au redus riscul de artrită cu 20–40% într-un studiu asupra a 25 000 de oameni, la universitatea Manchester. Celălalt antioxidant, zeaxantina, se găsește în spanac, porumb dulce, mazăre și ardei portocalii. Persoanele cu niveluri ridicate din ambii antioxidanți au un risc de artrită chiar cu 50% mai mic.
Și vitamina C are un efect benefic asupra articulațiilor. Un consum sporit de căpșuni, portocale, ardei grași roșii și broccoli încetinește apariția durerilor de genunchi dacă aveți deja osteoartrită. Persoanele care consumă cantități mari de vitamina C sunt de trei ori mai puțin predispuse la dureri de genunchi artritice decât cele cu consum redus.

Glucozamină și condroitină: merită să luați?

Acest duo dinamic este suplimentul cel mai utilizat de către persoanele cu osteoartrită. Dar o serie de studii recente îi pun la îndoială eficiența. Iată ce trebuie să știți.

Ce reprezintă? Glucozamina și condroitina sunt componente ale cartilajului uman, substanța netedă care acoperă interiorul articulațiilor și are rolul de a absorbi șocurile. În caz de osteoartrită, cartilajul se înmoaie, crapă și se uzează, iar oasele din articulație ajung să se frece unul de altul.
Glucozamina pare să fie implicată în creșterea cartilajului; suplimentele sunt extracte din carapace de crabi și homari. Condroitina conferă cartilajului elasticitate; suplimentele sunt de obicei extracte de cartilaj provenit de la animale.

Beneficii posibile: Adepții acestor suplimente afirmă că ele înlătură durerea, menținând integritatea cartilajului, astfel încât oasele să nu se mai frece între ele.

Studii: Există o sumedenie de date contradictorii. Cercetătorii belgieni au descoperit de curând că glucozamina nu are nici un efect asupra durerii sau deteriorării articulațiilor la persoanele cu osteoartrită a șoldurilor. Iar conform unui studiu american asupra a 1 583 de pacienți cu osteoartrită, cele două substanțe nu calmează durerile mai bine decât pastilele placebo. Dar c]nd i-au examinat pe cei 20% din participanții la studiu cu artrită moderată spre severă, cercetătorii au descoperit un beneficiu: 79% din pacienții care luau suplimentele (500 mg de glucozamină plus 400 mg de condroitină, de trei ori pe zi) au raportat o reducere a durerilor de cel puțin 20% comparativ cu 54% din participanții care au primit un placebo.

Protejează articulațiile? Alte studii sugerează că aceste suplimente ajută la menținerea spațiului intraarticular, adică a distanței dintre oase. (Mai mult spațiu intraarticular înseamnă mai puțină frecare, mai puține leziuni și mai puțină durere.) Într-un studiu belgian asupra a peste 300 de femei cu osteoartrită, la cele care au luat glucozamină timp de trei ani nu s-a constatat îngustarea spațiului dintre oasele genunchilor, spre deosebire de cele care au luat un placebo. De asemenea, în primul grup s-a constatat o ameliorare cu 14% a durerilor și rigidității pe parcursul studiului, iar în al doilea grup situația s-a agravat puțin.

Au efecte secundare? Studiile pe termen lung au descoperit doar efecte secundare ușoare, precum gaze intestinale și scaune mai moi.

Cât trebuie să luăm? Specialiștii `n artrită ne recomandă să încercăm următoarea combinație: luați un supliment ce conține 500 miligrame de glucozamină și 400 miligrame de sulfat de condroitină, de trei ori pe zi, timp de cel puțin șase luni (unii experți recomandă trei luni). Dacă nu observați nici un beneficiu, întrerupeți administrarea.


Adaugă un comentariu

© 2018 Tarsago Media Group